Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – Partea 3

8. Modificarea sau încetarea obligațiilor se face de către instanța de executare la sesizarea serviciului de probațiune.

8.1 Modificarea privește impunerea unor noi obligații fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente în scopul asigurării condamnatului șanse mai mari de îndreptare, potrivit art. 95 al. 1 CP, care prevede posibilitatea ca, în timpul perioadei de supraveghere, obligațiile impuse persoanei supravegheate să poată fi modificate prin

- impunerea unor noi obligații care nu fuseseră anterior impuse de instanță
- modificarea conținutului obligațiilor existente prin sporirea sau diminuarea condițiilor de executare

În cursul termenului de supraveghere, în funcție de necesitatea sporirii sau diminuării obligațiilor persoanei supravegheate și în scopul unei reintegrări sociale optime, este posibilă parcurgerea altor sau unor noi cursuri școlare sau de calificare, altor programe de reintegrare socială.

La solicitarea instanței sau a judecătorului delegat cu executarea, serviciul de probațiune va evalua persoana supravegheată potrivit art. 43 și 44 din Legea nr. 252/2013 cu scopul stabilirii de măsuri în ipoteza în care au intervenit motive ce justifică modificarea obligațiilor sau dacă persoana nu mai respectă obligațiile impuse. Rezultatele evaluării vor fi înaintate către instanța competentă, (instanța de executare) care ia măsura cu scopul de a asigura persoanei șanse sporite de îndreptare și reintegrare socială.

Pe parcursul perioadei de supraveghere nu se poate dispune modificarea obligației persoanei supravegheate de a-și îndeplini integral obligațiile civile (acestea fiind stabilite de către instanță prin hotărâre și având autoritate de lucru judecat) și nici modificarea termenului în care trebuie executate obligațiile civile, respectiv 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Modificarea obligațiilor se face de către instanța de executare care este sesizată de către Serviciul de probațiune sau de judecătorul delegat cu executarea. Potrivit art. 57 al . 2 rap. la art. 48 din Legea nr. 253 / 2013 consilierul de probațiune manager de caz are competența sesizării instanței de executare, care poate efectua demersul ca urmare a propriilor constatări sau la solicitarea judecătorului delegat cu executarea

Din categoria obligațiilor de a nu face, precizez că încuviințarea de a părăsi teritoriul țării nu reprezintă o modificare a obligației respective. Cererea de încuviințare a părăsirii teritoriului se soluționează de instanța de executare care poate dispune încuviințarea pe parcursul termenului de supraveghere pe o durată de cel mult 30 de zile într-un an, durata permisiunii incluzându-se în termenul de supraveghere . Nerespectarea condițiilor și a termenelor pentru care a fost încuviințată părăsirea teritoriului va conduce la revocarea măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executării pedepsei, constatându-se că persoana supravegheată nu respectă cu rea credință obligațiile impuse, potrivit art. 96 al. 1 Cod Penal.

Sesizarea instanței poate fi făcută nu numai de către consilierul de probațiune ci și de de către judecatorul delegat cu executarea, la cererea persoanei supravegheate sau a persoanei vatamate, însă numai după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune.

8.2 Încetarea executării unor obligații se dispune de instanță când apreciză că menținerea acestora nu mai este necesară, potrivit art. 95 al. (2) CP.

9. Revocarea suspendării executării sub supraveghere reprezintă o sancțiune aplicată conduitei condamnatului care constă în revenirea asupra măsurii suspendării și care se dispune pentru cauze ulterioare rămânerii definitive a hotărârii privind suspendarea executării pe parcursul termenului de supraveghere.

Revocarea presupune retragerea beneficiului acestei măsuri de individualizare ca urmare a nerespectării cu rea credință a măsurilor, obligațiilor, neîndeplinirea integrală a obligațiilor civile, neeexecutarea pedepsei amenzii sau a săvârșirii unei noi infracțiuni. Măsura se dispune prin hotărârea instanței de judecată

Art. 96 CP prevede 4 cazuri de revocare obligatorie și un caz de revocare facultativă.

9.1 Revocarea obligatorie intervine când:

a) Persoana supravegheată nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse pe parcursul termenului de supraveghere. Consilierul de probațiune constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere și nu execută obligațiile, verifică motivele care au condus la această situație, întocmește un raport de evaluare și sesizează instanța de executare care revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, potrivit art. 96 al. (1) CP.

În mod concret, persoana supravegheată nu se prezintă la serviciul de probațiune, refuză vizitele consilierului de probațiune sau nu se află la domiciliu, nu prestează nici o activitate licită sau nu comunică date privind mijloacele legale de trai, nu anunță schimbarea locuinței sau o părăsește pentru mai mult de 5 zile.

Nu este necesar ca persoana supravegheată să încalce mai multe obligații, ci este suficient ca încălcarea obligațiilor să creeze suspiciunea că mijloacele de existență provin din surse ilicite, sau cel supravegheat nu poate conștientiza că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu este un drept ci o facilitate deosebită venită din partea instanței de judecată.

Nerespectarea măsurilor de supraveghere sau neexecutarea obligațiilor impuse de către instanță trebuie făcută cu intenție calificată de către persoana supravegheată. Dacă nerespectarea măsurilor de supraveghere sau neexecutarea obligațiilor este realizată din culpă sau dacă persoana supravegheată s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă de a respecta măsurile și obligațiile impuse, nu se poate dispune revocarea măsurii .

b) Persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. Neîndeplinirea acestei obligații reprezintă dovada că persoana supravegheată nu regretă infracțiunea comisă și consecințele acesteia și nu întenționează să repare prejudiciul produs persoanei vătămate sau statului. Scopul acoperirii obligațiilor civile este acela de a proba că a conștientizat valorile materiale și morale ale societății iar reparația pricinuită de comiterea infracțiunii nu a rămas în urma activității de resocializare.

Cu 6 luni înainte de împlinirea termenului de supraveghere, consilierul de probațiune solicită persoanei informații privind demersurile efectuate în vederea îndeplinirii acestor obligații. Dacă persoana supravegheată nu și-a îndeplinit obligațiile civile în acest termen, consilierul de probațiune verifică motivele și îndrumă în sensul îndeplinirii obligațiilor civile în termenul rămas, respectiv cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Persoana supravegheată este obligată să achite integral, neadmițându-se plata parțială a obligațiilor civile. Totuși, în ipoteza în care persoana supravegheată probează că nu a avut nici o posibilitate de a îndeplini integral obligațiile civile sau nu a reușit prin muncă să obțină sumele necesare achitării obligațiilor, instanța nu va revoca suspendarea executării.

c) Persoana supravegheată nu a executat pedeapsa amenzii care a însoțit pedeapsa închisorii în condițiile art. 62 CP și a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii potrivit art. 63 al. 2 CP sau art. 64 al. (5) și al. (6)

Potrivit noului Cod Penal, înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea intervine:

- dacă persoana condamnată nu execută cu rea credință pedeapsa amenzii, în tot sau în parte potrivit art. 63 al. (1) și al. (2)
- dacă pedeapsa amenzii nu poate fi executată, în tot sau parte, din motive neimputabile condamnatului și acesta nu își dă consimțământul la executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunității, conform art. 64. al (6) CP
- dacă persoana supravegheată nu execută obligația de muncă impusă de instanță, după cum dispune art. 64. al. (5) lit a) CP

În aceste cazuri, instanța revocă suspendarea și va dispune executarea pedepsei închisorii a cărei executare a fost suspendată alături de pedeapsa închisorii care a înlocuit amenda.

- dacă persoana supravegheată săvârșește o nouă infracțiune în termenul de supraveghere descoperită înainte de executarea integrală a obligației de muncă în folosul comunității, potrivit art. 64 al. (5) lit b) CP. În această situație numărul zilelor amendă neexecutate prin muncă în folosul comunității se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea și se adaugă la pedeapsa pentru noua infracțiune, iar pedeapsa astfel obținută se adaugă la pedeapsa a cărei suspendare a fost revocată.

d) Persoana supravegheată a săvârșit în termenul de supraveghere al suspendării o nouă infracțiune descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după pronunțarea acestui termen, potrivit art. 96 al. (4) CP. În acest caz, infracțiunea trebuie să fie intenționată sau praeterintenționată, ori în ipoteza concursului de infracțiuni, cel puțin una trebuie săvârșită cu intenție sau praeterintenție.

De asemenea, este necesar ca pedeapsa stabilită de instanță pentru infracțiunea comisă în termenul de supraveghere să fie închisoarea, pentru pedeapsa amenzii nu se va dispune revocarea măsurii.

Art. 96 al. (5) identifică situațiile în care noua infracțiune este săvârșită în termenul de supraveghere în condițiile recidivei sau al pluralității intermediare.

În ipoteza în care noua infracțiune este săvârșită în termenul de supraveghere în stare de recidivă postcondamnatorie, instanța competentă va dispune condamnarea pentru noua faptă, va revoca măsura anterioară a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și va aplica instituția recidivei postcondamnatorii pentru noua pedeapsă care va fi executată în regim de detenție.

În situația în care noua infracțiune este săvârșită în termenul de supraveghere în condițiile pluralității intermediare, instanța competentă va dispune condamnarea pentru noua faptă, va revoca măsura suspendării sub supraveghere și va aplica regulile de la concursul de infracțiuni pentru noua pedeapsă, contopind pedeapsa pentru noua infracțiune cu pedeapsa a cărei executare a fost suspendată, iar la pedeapsa de bază va aplica sporul fix și obligatoriu din cealaltă pedeapsă. Noua sancțiune penală se va executa obligatoriu în regim de detenție.

Instanța este obligată să revoce suspendarea executării când se probează existența condiției privind reaua credință cu privire la respectarea măsurilor și obligațiilor, aplicându-se prevederile art. 96 al. (5) Cp cu privire la pluralitatea intermediară, astfel că pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.

9.2 Revocarea facultativă produce efecte când persoana supravegheată a săvârșit în termenul de supraveghere o noua infracțiune din culpă. În acest caz, instanța poate menține sau revoca beneficiul suspendării executării, potrivit art. 96 al. (6).

10. Anularea suspendării executării sub supraveghere, reprezintă hotărârea instanței de judecată care nu a cunoscut că infractorul mai săvârșise o infracțiune până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de supraveghere, astfel că urmează anularea măsurii de individualizare și stabilirea unei noi pedepse, procedând potrivit dispozițiilor privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intemediară .

Reprezintă o sancțiune și o măsură de remediere ce constă în desființarea dispoziției de suspendare a executării pedepsei din cauze anterioare, care, dacă ar fi fost cunoscute de către instanță, îl privau pe condamnat de beneficiul suspendării executării pedepsei.

Potrivit art. 97 CP, reprezintă o sancțiune obligatorie care se aplică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

- persoana supravegheată a mai săvârșit o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ori până la rămânerea definitivă a acesteia. Instanța care a dispus măsura suspendării nu avea cunoștință de noua infracțiune.
- noua infracțiune trebuie descoperită înainte de expirarea termenului de supraveghere
- pentru infracțiunea descoperită ulterior instanța a stabilit pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de supraveghere. Dacă pedeapsa pentru noua infracțiune este amenda, condiția nu este îndeplinită, persoana supravegheată urmând să execute pedeapsa amenzii, fără a se anula măsura suspendării sub supraveghere.

Chiar dacă persoana supravegheată a terminat perioada de supraveghere îndeplinind măsurile și obligațiile impuse, dar a ascuns comiterea altei infracțiuni înainte de hotărârea de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, iar infracțiunea este descoperită și sancționată cu pedeapsa închisorii, noua situație atestă că persoana supravegheată nu prezintă încredere și nu întrunește condițiile prevăzute pentru resocializare. Ca urmare, sancțiunea penală va include în calculul pedepsei și pedeapsa pentru infracțiunea descoperită ulterior, instanța anulând suspendarea și aplicând o nouă pedeapsă care se va executa în condițiile lipsirii de libertate.

Procedural, instanța competentă este cea care judecă sau a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar putea atrage anularea, pronunțându-se din oficiu sau la sesizarea procurorului. Potrivit art. 97 al. 1 CP, instanța va proceda la:

- stabilirea pedepsei pentru infracțiunea dedusă judecății care atrage anularea suspendării sub supraveghere potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 CP
- anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul în care pedeapsa stabilită este închisoare și nu amenda
- aplicarea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, urmând regulile de la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitatea intermediară.