11. Efectele suspendării executării sub supraveghere, reprezintă beneficiul persoanei condamnate care continuă, în cadrul termenului de supraveghere, executarea pedepsei într-o modalitate lipsită de privare de libertate, sub controlul serviciului de probațiune pentru a îndeplini măsurile și obligațiile impuse de instanță, cu scopul resocializării condamnatului, urmând ca la finalul termenului pedeapsa să fie considerată executată .
Doctrina clasifică efectele suspendării în două categori, efecte imediate și definitive .
11.1 Efectele imediate (provizorii) se produc pe durata termenului de supraveghere a suspendării executării pedepsei. Principalul efect imediat constă în faptul că pedeapsa închisorii nu va fi pusă în executare, fiind suspendată pe durata termenului de supraveghere.
Efectele subsecvente sunt reprezentate de începerea măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse prin hotărârea judecătorească, începerea muncii neremunerate în folosul comunității de la 60 la 120 de zile, precum și îndeplinirea integrală a obligațiilor civile, demersuri impuse de instanță, supravegheate de serviciul de probațiune și efectuate de persoana supravegheată cu scopul reintegrării în societate.
Din punct de vedere material, numai executarea pedepsei închisorii va fi suspendată, amenda urmând să se execute.
Pedepsele complementare aplicate pe lângă pedeapsa închisorii se vor executa pe durata termenului de supraveghere începând cu data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii. În condițiile în care pedepsele cmplementare pot fi aplicate pe o perioadă între 1 și 5 ani, iar termenul de supraveghere poate fi de maxim 4 ani, executarea pedepselor complementare poate continua și după împlinirea termenului de supraveghere a suspendării executării.
Pedepsele accesorii nu se vor executa pe durata termenului de supraveghere deoarece executarea pedepsei complementare începe de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, neputându-se executa simultan pedepsele accesorii și complementare, ci numai cele complementare.
De asemenea, măsurile de siguranță și obligațiile civile dispuse prin hotărârea de condamnare se vor executa pe durata temenului de supraveghere, în raport de art. 98 al. (2) CP.
Măsurile preventive impun revocarea de drept a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
11.2 Efectele definitive se produc după expirarea termenului de supraveghere, repectiv la împlinirea acestuia În cazul suspendării executării pedepsei închisorii, pedeapsa închisorii se consideră executată când:
- condamnatul nu a mai săvârșit vreo infracțiune în termenul de supraveghereCu privire la acest aspect se impune observația potrivit căreia producerea efectelor definitive ale suspendării sub supraveghere este condiționată de executarea despăgubirilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească .
- nu a intervenit vreo cauză de anulare a suspendării în termenul de supraveghereAșadar, efectul definitiv constă în considerarea pedepsei ca executată la împlinirea termenului de supraveghere, când începe să curgă temenul de reabilitate, așa cum dispune art. 167 al. (4) CP.
Efectul definitiv al instituției reprezintă soluționarea problemei răspunderii penale ale persoanei supravegheate prin considerarea ca executată a pedepsei închisorii. Acest efect se produce în condițiile în care condamnatul și-a îndeplinit obligațiile impuse, s-a conformat măsurilor de supraveghere, a prestat muncă în folosul comunității, nu a săvârșit o nouă infracțiune, nu s-a revocat sau anulat suspendarea executării. În condițiile în care termenul de supraveghere reprezintă o perioadă de timp variabilă, de la 2 la 4 ani de la data când hotărârea a rămas definitivă, efectele definitive se produc la epuizarea termenului de supraveghere, care poate fi egal sau mai mare ca pedeapsa.
12. Cazuri speciale de suspendare a executării prevăzute de Codul Penal
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazuri speciale se dispune în mod obligatoriu de către instanță în cazul infracțiunilor de:
- abandon de familie prevăzută art. 378 CP, dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul își îndeplinește obligațiile de întreținere și ajutor, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta, potrivit art. 378 al. (5) CPScopul excepțiilor statuate de cele două texte legale trebuie observat în raport cu finalitatea și scopul incriminării în sensul de a-l determina pe cel obligat să-și îndeplinească obligațiile iar subiectul pasiv să nu fie afectat .
13. Diferențe în raport cu instituțiile prevăzute de Codul Penal din 1969:
13.1 În vechiul cod penal, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere era reglementată prin două instituții distincte, respectiv
- suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de art. 81 - 86 VCP șiCele două modalități de suspendare a executării pedepsei au fost preluate în noul cod penal printr-o singură instituție și anume suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, care a păstrat o parte din condițiile celor două instrumente și a adus elemente de noutate care pot conduce aceeași finalitate într-o reglementare simplificată, cu scopul autoeducarii persoanei condamnate cu ajutorul instituțiilor de comunitate și prin muncă neremunerată în folosul comunității.
13.2 Legea penală anterioară reglementa numai condiții pozitive, în timp ce art. 91 NCP prevede și condiții negative ce țin de sancțiune și făptuitor, care nu permit instanței să suspende executarea pedepsei.
13.3 Instituția prevăzută de legea penală actuală statuează, suplimentar, reglementări cu privire la
- supravegherea condamnatului - art. 94 CP, text legal care reglementează modurile în care se efectuează supravegherea condamnatului de către serviciul de probațiune13.4. NCP statuează la 3 ani închisoare pedepsa maximă a cărei executare poate fi suspendată sub supraveghere (și în cazul concursului de infracțiuni) VCP statua la 4 ani închisoare pedeapsa maximă a suspendării sub supraveghere, iar în cazul concursului de infracțiuni pedeapsa trebuia să fie de maxim 3 ani închisoare.
13.5 NCP prevede un termen de supraveghere între 2 și 4 ani fără a fi adăugat la acesta pedeapsa a cărei executare se suspendă VCP prevedea un termen de încercare ce consta din durata pedepsei închisorii aplicate la care se adăuga un termen variabil între 2 și 5 ani
13.6 NCP interzice suspendarea executării pedepsei pentru inculpatul recidivist (Excepție pedeapsa închisorii mai mare de 1 an pentru infracțiuni din culpă) VCP dispunea suspendarea sub supraveghere și pentru o infracțiune săvârșită în stare de recidivă
13.7 NCP dispune 5 măsuri de supraveghere (să se prezinte la serviciul de probațiune, să primească vizitele consilierului de probațiune, să anunțe schimbarea locuinței / deplasare mai mare de 5 zile / locului de muncă, să comunice informații ce permit controlul migloacelor de existență ale inculpatului ) care se iau împreună cu obligațiile:
- prestarea unei munci neremunerate în folosul comunitățiiVCP dispunea măsuri de supraveghere (să se prezinte la judecătorul desemnat cu supraveghere / serviciul de probațiune, să anunțe schimbare locuință / loc muncă / deplasare mai mare de 8 zile, informații privind mijloacele de existență) și obligații (să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ, să nu schimbe domiciliu, să nu frecventeze anumite locuri ,să nu intre în legătură cu anumite persoane, să nu conducă vehicule, să se supună măsurilor de control, tratament )
13.8 NCP prevede numai suspendarea executării pedepsei închisorii nu și cea a amenzii, care se va executa pe parcursul termenului de supraveghere
13.9 NCP dispune ca pedepsele complementare stabilite pe lângă pedeapsa închisorii se vor executa pe parcursul termenului de supraveghere
13.10 NCP - efectul defintiv al suspendării executării pedepsei sub supraveghere constă în faptul că pedeapsa se consideră executată. Astfel, efectul definitiv al suspendării nu desființează condamnarea care va fi susceptibilă de reabilitare de drept, după parcurgerea termenului de supraveghere. VCP - efectul definitiv atrage reabilitarea de drept
13.11 NCP - în cazul revocării suspendării executării sub supraveghere nu se mai aplică sistemul cumulului aritmetic
13.12 NCP prevede un nou caz de revocare a suspendării executării sub supraveghere care intervine când amenda care însoțește pedeapsa închisorii a fost înlocuită cu închisoarea pe parcursul termenului de supraveghere
14. Sub raport procesual, art. 15 al. (1) din Legea nr. 187/2012 statuează că măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, în timp ce al. (2) prevede că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la al. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul Penal din 1969.
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere reprezintă un instrument de individualizare modern prin executarea unei pedepse neprivative de libertate în afara mediului penitenciar. Apreciez că noua sancțiune este compatibilă cu valorile unei societăți emancipate, în care primează transferul de la suferința fizică la cea morală în sensul autoeducării prin muncă. În acest scop, instanțele mandatează instituțiile din comunitate (de stat sau private) pentru administrarea reeducării persoanei condamnate în acord cu valorile sociale.
Ingerințele în drepturile fundamentale sunt minime și se realizează exclusiv în beneficiul persoanei condamnate și în scopul resocializării acesteia, cu implicarea în muncă neremunerată în folosul comunității și supunerea la control, tratament sau îngrijire medicală.
Executarea integrală a tuturor măsurilor și obligațiilor, mai ales a obligațiilor civile, integral, cu cel putin 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, reprezintă o garanție a faptului că persoana condamnată și-a însușit valorile materiale și morale fără a mai fi supus și măsurilor privative de libertate dintr-un mediu închis.
Opinez că reintegrarea socială este optimă pe întreaga perioadă a supravegherii tocmai prin conștientizarea valorilor sociale de către persoana condamnată, prin supunerea de bună voie la măsurile de supraveghere și executarea obligațiile stabilite de instanță, prin executarea integrală a obligațiilor civile, dar mai ales prin prestarea unei munci neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile.
Avantajul acestei modalități subsecvente soluției de condamnare constă și în faptul că persoana condamnată va proba reintegrarea socială cu ajutorul societății instituțiile din comunitate care au competențe în administrarea procesului de autoeducare. Astfel, scopul final al reeducării chiar prin autoeducarea condamnatului va putea fi atins într-un mod avantajos atât pentru persoana condamnată cât și pentru societate.